Fizica-Matematica // Absolvent la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi si viitor masternd pe mate-fizica la Universitatea din Burgundia, Franta // Experienta online de 1 an :)

Află mai multe despre Sebastian

• De când ați început să dezvoltați un interes pentru disciplina pe care o predați și pentru cursurile particulare?

  De la o varsta destul de mica, am inceput sa prind un interes pentru fizica. Sa fiu mai exact, din clasa a 10-a din liceu. Initial imi placea fizica pentru ca eram singurul bun la ea din cam tot liceul. Imi aduc aminte ca imi placea enorm acea noutate. O implicare atat de profunda intr-un lucru specific. Dar pe parcurs am inceput sa prind o curiozitate cam obsesiva dupa cum functioneaza natura. Imi cumparasem un compendiu de fizica de prin 1960-ish si citeam diverse din el, rar intelegand cu adevarat. Dar era fun sa invat despre fenomenele naturale de acolo. Asa am inteles cum se clasifica spre exemplu fulgerul. Multi oameni au impresia ca orice stralucire albastra urmata de un sunet puternic pe cer in timpul ploii, se numeste fulger. Dar in realitate, exista 3 tipuri: trasnetul, care este o descarcare electrica intre pamant si nori; fulgerul, care este descarcarea electrica dintre 2 nori si tunetul care e unda sonora produsa de fenomen. Totul era in acel compendiu. Eu asa gandeam pe atunci. Tot ce trebuia sa fac ca sa inteleg orice fenomen natural, era sa citesc elaborarea lui matematica din acea carte. In mod evident, cu timpul am realizat ca o singura carte nu are cum sa contina totul despre mecanica, termodinamica sau alte parti ale fizicii. Si totodata, lucrurile pot fi intelese printr-o profunzime matematica mai mare. Fizica poate fi inteleasa in diferite nuante. Cu cat cineva cunoaste aparatul matematic mai in detaliu, cu atat poate intelege mai profund fizica. Aceasta a fost motivatia mea. Care inca evolueaza si se modifica. Uneori imi este si greu sa fiu hotarat pe un singur raspuns la intrebarea "de ce iti place fizica?" :)

• Spuneți-ne mai multe despre materia pe care o predați, despre temele pe care vă face plăcere să le abordați cu elevii (și, eventual, despre cele care vă plac un pic mai puțin)!

  La o intrebare ca asta trebuie sa luam pe rand matematica si fizica, deoarece cred ca am un raspuns pentru fiecare in parte :).
  
  In primul rand, despre ce este fizica? Si cum o putem intelege? Pai, este simplu. Fizica apeleaza la cel mai intuitiv instinct al omului: curiozitatea. Fizica este despre intelegerea tiparelor din natura. Spre exemplu: soarele rasare in fiecare zi la aproximativ aceeasi ora. Sau stelele de pe cer noaptea formeaza anumite forme statice, numite constelatii. Fizica incearca sa raspunda la intrebarile: "De ce?" si "Cum?". De ce rasare soarele in fiecare zi si nu dispare brusc de pe cer fara vreo explicatie? De ce acele constelatii sunt fixe de la an la an? Noi am fi putut avea stele care se misca constant pe cer fara vreo forma fixa. Ce vreau sa punctez este ca aceste tipare din natura puteau sa nu existe. Ne putem imagina o lume in care noapte dupa noapte sunt alte stele asezate altfel pe cer. Dar nu este asa. Exista un tipar. Fizica foloseste matematica pentru a intelege ce implica aceste tipare si uneori de ce exista. Soarele rasare in fiecare dimineata pentru ca Pamantul se roteste in jurul lui. Stelele sunt foarte departate de Pamant. De aceea, chiar si daca ele se misca, miscarea relativa fata de Pamant este aproape nula. De asta le vedem pe aceleasi in fiecare noapte cu modificari an de an. Cum stim ca raspunsurile acestea sunt corecte? Simplu: prin experimente. Folosind observatii vizuale, logice sau sistemice tragem aceste concluzii. Dar trebuie punctat ca orice concluzie din fizica nu este niciodata permanenta. Daca la un moment dat se demonstreaza contrariul, acele concluzii sunt modificate. Acest aspect sta la baza metodei stiintifice. Despre asta este fizica.
  
  In al doilea rand, despre ce este matematica? In cazul acesta, as spune ca raspunsul este mai complicat. In contrast cu cel de mai sus, un raspuns obiectiv, in acest caz depinde de la individ la individ. Pentru mine, matematica este despre precizie. Ea ne ajuta sa putem avea o certitudine infinita in orice afirmam. Spre exemplu, matematica ofera un raspuns clar la intrebarea "este 1+1=2?" si in acelasi timp si la intrebarea "De ce 1+1=2?". Fata de fizica unde concluziile sunt temporare si pot fi inlocuite oricand de unele mai solide, in matematica nu exista loc de dubiu. Astfel, orice stiinta care foloseste matematica pentru a raspunde la anumite intrebari, are un nivel ridicat de maturitate. Deoarece unele concluzii vor fi permanente deoarece tin strict de matematica, iar teoria nu se va modifica in totalitate. Deci, de ce am studia matematica? Pentru ca ofera acea certitudine, unde orice dubiu ar fi absurd.
  
  Cred ca cele mai importante teme pe care imi place sa le abordez cu elevii/studentii sunt fix aceste teme filosofice de la finalul unui cumul de lectii. Odata ce intelegem notiunile fundamentale din cadrul unui subiect, este ideal sa ne dam putin in spate si sa ne intrebam: Ce am facut aici? Cu ce rost? Este util, si cum putem rezuma intr-o fraza tot ce am invatat? De altfel, nu cred ca exista teme legate de materia pe care o predau care sa-mi displaca. Maxim imi displac discutiile materialiste care sufoca spiritul curios in ideea de a "promova un examen" sau "a lua o nota buna". Dar inteleg nevoia de performanta.

• Vorbiți-ne despre modelele dumneavoastră, fie că este vorba despre un profesor care v-a marcat sau despre o operă care v-a inspirat!

  Cineva care m-a inspirat de-a lungul timpului este un profesor pe care nici macar nu il cunosc, dar ale carui lecturi le reurmaresc periodic pe YouTube: Frederic Schuller. In cursul dansului publicat pe YouTube cu denumirea de "Geometrical Anatomy of Theoretical Physics", el urmareste sa construiasca un aparat matematic riguros, capabil sa descrie toata fizica clasica si moderna actuala. Plecand de la logica si propozitii precum "P implica Q" la Relativiate Generala sau Mecanica Cuantica. Este incredibil modul lui de predare si ma inspira. Cea mai importanta calitate a discursului lui in lecturi este claritatea data de o simplitate maxima. El reuseste sa exprime coerent notiuni foarte abstracte din matematica, cu o tonalitate care inspira curiozitate si siguranta. Pot spune ca personal am preluat foarte multe tehnici de predare de la el.

• Care sunt, după părerea dumneavoastră, calitățile necesare pentru a fi un bun expert în domeniul predat?

  In opinia mea, una din calitatile necesare excelarii in acest domeniu este consistenta in structura. Este foarte important ca informatiile detinute de un profesor sa fie clar structurate in gandul acestuia. De ce? Pentru ca astfel, el poate raspunde la intrebari cat mai fundamentale. Spre exemplu, ca profesor de matematica, este intuitiv sa lucram cu numerele. Le adunam, le scadem, le inmultim, le impartim. Dar daca vine un elev si intreaba "ce este acela un numar?". Un raspuns naiv ar fi "Cum? Pai 1 este un numar, 2 este un numar si tot asa.". Dar raspunsul acesta nu raspunde la intrebarea pusa. Daca intrebarea ar fi fost "Care sunt cateva exemple de numere?" atunci raspunsul ar fi fost adecvat. Si atunci? Noi stim intuitiv ce este un numar, chiar daca nu putem spune clar ce este unul. Dar, in matematica avem nevoie de raspunsuri clare, nu intuitive. Un raspuns clar dar a carui elaborare necesita un discurs mai lung este "Numerele sunt multimi. Numarul 0 este de fapt multimea vida, numarul 1 este de fapt {multimea vida} si tot asa. Multimea tuturor numerelor naturale este multimea tuturor multimilor care contin intr-un fel multimea vida.". Desi mai complex, acest raspuns este corect, iar cineva care nu a studiat vreodata fundamentele matematicii, nu il poate avea. Cineva care pleaca de la numere si studiaza matematica de dupa, nu va putea niciodata sa raspunda corect aici. Neavand o structura solida. De aceea consider ca este important sa existe un progres liniar in cunostintele invatate. Unul din goal-urile mele ca si profesor este sa pot sa raspund la aceste intrebari ca sa inspir orice student curios. Personal am avut intrebari similare, iar raspunsuirle de tipul "Nu stiu, trebuie sa ma mai documentez" sau de alt tip decat cel adecvat ma dezamageau. Ma imingeau sa consider ca persoana intrebata nu este la fel de curioasa ca si mine. Mai ales in cazul in care nu era rediscutata intrebarea.

• Aveți o anecdotă legată de meseria sau de parcursul dumneavoastră școlar pe care să ne-o împărtășiți?

  Cred ca una din cele mai interesante anecdote in parcursul meu scolar a fost decizia sa ma transfer in timpul liceului de la un profil filologic la profilul de matematica-informatica. Uitandu-ma inapoi, imi dau seama ca nu as fi fost pasionat de nicio fizica sau matematica daca alegeam sa nu ma transfer.

• Ne puteți liniști acum și să recunoașteți că și dumneavoastră ați avut dificultăți la școală...

  As spune ca foarte multe :). Initial am fost atat de nesigur pe mine incat, atunci cand am dat teza la fizica in clasa a 10-a prima data, a trebuit sa merg la profesor si sa-l intreb daca el personal crede ca m-as descurca. De altfel, foarte multe lucruri pe care le stiu, a trebuit sa le invat singur. Foarte mult timp am petrecut fiind frustrat ca nu inteleg, ca e imposibil, ba chiar fiind nervos pe materie. Nu exista cred om care sa fi ajuns la un nivel anume intr-un domeniu fara foarte multa frustrare si chin.

• Ajutați-ne să vă cunoaștem mai bine povestindu-ne despre pasiunile dumneavoastră (pe care poate le veți împărtăși într-o zi prin Superprof).

  Pai, in timpul liber imi place sa citesc anumite carti de beletristica cu teme usor filosofice. Ultima data am citit romanul "Crima si Pedeapsa" de Fyodor Dostoevski intru-cat am tot auzit ca este o lucrare dificila si cu tente filosofice. Un alt hobby este cantatul la chitara. Uneori mai prind timp si ca sa ma relaxez mai cant ce am invatat de-a lungul anilor si rareori mai invat o alta piese de pe YouTube.

• Ce vă face un Superprof (în afară de faptul că ați răspuns la acest interviu ?

  Este greu de spus. Nu as zice ca sunt un profesor perfect. Dar ce este clar e ca ador sa imi impartasesc cunostintele cu alti oameni. Sa ofer aceeasi satisfactie pe care o simt si eu cand inteleg ceva. Mai ales din frustrarea ca un concept este rau explicat in vreo carte sau in alta forma de transmitere a informatiilor. Cand gasesc o metoda mai simpla de intelegere a unui concept de acest gen, simt ca trebuie sa mai stie si altii despre acea metoda. Si totodata, as vrea sa obtin o anumita performanta in profesorat. Sa fiu cunoscut ca unii din profesorii care isi dau 100% silinta si vor sa ajute elevii sa inteleaga mai bine si mai clar. Practic pentru ca si eu am fost inspirat de acesti oameni, Superprofi sa zicem :)