Avea să fie o știre liniștită plină de consecințe zdrobitoare. Pe 27 mai, Administrația SUA pentru alimente și medicamente a aprobat o solicitare de a efectua teste de cipare a creierului uman. Scopul este de a restabili vederea și mobilitatea prin conectarea cipul implantat la un computer. Neuralink, compania din spatele inițiativei, a propus și upgrade-uri de cip pentru a extinde funcționalitatea.
Cu două zile înainte ca titlurile din SUA să facă valuri, am aflat de un bărbat care s-a gândit să meargă și apoi a mers. Gert-Jan Oskam a rămas paralizat de la un accident de ciclism cu douăsprezece ani în urmă. Dar acum, datorită implanturilor pe coloană vertebrală și creier, el poate sta alături de colegii săi și se poate bucura de o halbă de bere, ba chiar poate urca pe scări.
Oare așa arată viitorul medicinei? În mijlocul furtunii provocate de Chat GPT din ultimii ani, s-ar putea să fi omis rapoartele despre utilizarea AI pentru diagnosticarea și tratarea cancerelor. Din toate punctele de vedere, modelele de învățare profundă bazate pe imagini pot identifica modele de malignitate mult mai devreme decât o pot face ochii medicilor instruiți.
Tehnologia va modela viitorul medicinei personalizate. Nu știm încă cât de mult și nici cât de departe ar trebui să mergem pe această cale. Dar înainte de a începe discuția asta, să ne uităm la următoarele:
- probleme actuale cu tratamentul medical
- reevaluarea metodelor evaluative şi diagnostice
- ce înseamnă medicina personalizată
- beneficiile medicinei de precizie
Vom examina, de asemenea, modul în care au evoluat practicile medicale și de diagnosticare. Vom discuta unele dintre raționamentele greșite care afectează îngrijirea pacienților chiar și în ziua de azi, dar și lucrurile la care medicii lucrează pentru a face schimbări. Vom vorbi despre aspectele morale și etice ale noilor tehnologii medicale.
Cercetare în medicina personalizată și practici de tratament
Astăzi curculă un zvon cum că Leonardo da Vinci ar fi jefuit morminte pentru a studia anatomia umană. Cel mai probabil i se permitea examinarea cadavremlor criminalilor. Singurul lucru de care suntem aproape siguri este că studiat și a înregistrat anatomia masculină. Cel puțin s-a descurcat mai bine decât anatomistul roman Galen, care și-a bazat descoperirile anatomice pe carcase de animale.
Da Vinci nu era obsedat de forma masculină; acestea erau singurele organisme disponibile pentru studiu. În acele vremuri, studiul anatomiei feminine conta foarte puțin. Într-adevăr, majoritatea credeau că corpurile femeilor trebuie să fie versiuni reduse ale bărbaților, dar cu câteva elemente adăugate. Această idee a persistat până în secolul al XX-lea.
Pe lângă faptul că erau bărbați, cadavrele folosite în cercetările anatomice de altă dată au fost predominant de rasă albă. Acest lucru a afectat cercetarea și practica medicală, chiar și în prezent. Corpurile lui Black și Brown sunt de obicei lăsate în afara cercetării medicale, cu excepția cazului în care un studiu abordează condițiile de sănătate care îi afectează în mod special. Chiar și astăzi, a fi de altă rasă provoacă adesea disparități în îngrijirea medicală în unele părți ale lumii.
Din fericire, aceste lucruri vor rămâne doar în trecut . Este greu să menții o constantă științifică într-o societate în continuă evoluție. Dar comunitatea medicală este din ce în ce mai receptivă la aceste deficiențe „de patrimoniu” în medicină. Iar inteligența artificială (AI) nivelează și mai mult acest domeniu.
Tutorii de biologie pot oferi mentorat și îndrumare studenților interesați să urmeze o carieră în știință.
Abordarea medicilor pentru diagnosticare și tratament în ziua de azi
Nimeni nu va argumenta că medicii nu sunt suprasolicitați. Au un număr uluitor de pacienți care prezintă diverse plângeri și boli. Adesea, medicii nu pot petrece mult timp cu un pacient, nevoiți de multe ori să scrie rapid o rețetă și să treacă mai departe.
A devenit standard să tratăm simptomele, nu bolile. În zilele noastre, este tipic ca medicii să prescrie un trio de medicamente pentru a „combate” sindromul metabolic. Această afecțiune este cauzată de alegerile proaste ale stilului de viață, alimentele procesate în exces, zahărul și prea puțină activitate fizică. Până de curând, prescrierea de pastile a fost metoda de bază pentru gestionarea acestei afecțiuni și a multor alte afecțiuni.
Din fericire, mai mulți medici adoptă abordarea „mâncarea ca medicament”. Aceștia pledează pentru schimbări ale stilului de viață și îmbunătățirea aportului nutrițional. Cu toate acestea, unii pacienți cred că intervenția farmaceutică este singurul remediu pentru orice îi afectează.
Medicii au dificultăți în a descuraja pacienții care insistă că fiecare vizită trebuie să aibă ca rezultat o nouă rețetă. Unul dintre colegii mei se simțea puțin rău; îi curgea nasul și nu putea respira cum trebuie. Doctorul i-a spus să treacă peste asta; se va simții mai bine în scurt timp. A urmat indignarea; a insistat ca doctorul să îi dea ceva.
Prescrierea excesivă ne-a generat o amenințare de bacterii impermeabile la medicamentele actuale. Dar nu putem da vina doar pe pacienții pretențioși sau pe medicii prea zeloși. Se practică de mult luare a cât mai multe chestii pentru a vedea ce funcționează mai bine. Dacă ai vizionat vreodată drama medicală House, știi la ce mă refer.
Un profesor de biologie poate lua pas cu pas datele genomice complexe și implicațiile acestora pentru medicină, făcând subiectul mai accesibil și promovând o apreciere profundă pentru progresele în știința medicală.
AI în medicină, cum poate poate influența practicile medicinale
Chimioterapia este un alt exemplu de a arunca un pumn de pastile într-o boală și de a spera să treacă. Diagnosticele de cancer sunt în creștere, iar tratamentul agresiv, pe mai multe direcții este o practică standard, dar poate nu pentru mult timp.
Cancerul este de obicei găsit cu ajutorul radiografiilor- cu raze X, mamografie sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). În cazul în care medicul sau radiologul detectează o anomalie, ei recomandă o biopsie. Țesutul biopsiat este trimis la laborator pentru examinare. Ochiul uman instruit observă anomaliile celulelor, iar medicul este nevoit să aibă conversația dificilă cu pacientul.
Decenii de radiografie ajută AI-ul de astăzi să indentifice mult mai ușor și efecient celulele canceroase crescute și anomaliile celulare. Chiar și în această etapă preliminară, rezultatele sunt promițătoare. The Lancet a publicat un articol despre performanța de diagnosticare a AI-ui. Autorii au descoperit rezultatele de diagnosticare bazate pe aceste mașinării „echivalente cu profesioniștii din domeniul sănătății”.
Detectarea precoce a cancerului este esențială pentru rezultate pozitive. Pacienții au mai multe opțiuni de tratament cu cât este observată mai devreme. Ochiul uman poate să nu detecteze cu ușurință o afecțiune malignă, mai ales dacă este în stadiile incipiente. Dar AI-ul poate, fără nicio problemă de judecată sau a doua opinie necesară.
AI-ul poate ajuta, de asemenea, la elaborarea regimurilor de medicamente și terapiilor individuale. De asemenea, face descoperirea de noi medicamente mai eficientă. În 1990, a început un efort internațional de a mapa genomul uman; proiectul a durat 13 ani pentru a fi finalizat. Modelele AI sunt antrenate pe acel tez de date genetice.
De asemenea, ei „știu” totul despre produsele farmaceutice, compoziția și interacțiunile lor. Testele preliminare de AI pentru a „potrivi” informațiile genetice cu datele despre medicamente arată rezultate promițătoare. În loc să bombardeze corpul uman cu radiații, AI-ul poate ajuta medicul să aleagă terapii eficiente pentru a trata anumite tipuri de cancer.
AI-ul este una dintre cele mai importante descoperiri medicale din ultimul deceniu. Oferă posibilități nelimitate de asistență medicală îmbunătățită, tratament pentru cancer și diagnosticare a bolilor. Această tehnologie este încă în fazele sale incipiente, dar nu este greu de prezis cât de instrumental va fi AI-ul atunci când schițează planuri de tratament personalizate.
Medicina de precizie este echivalentul medicinei personalizate
Unul dintre cele mai mari eșecuri accidentale ale asistenței medicale este adoptarea unei abordări unice pentru tratarea pacienților. Aceasta este vina doar indirect a profesioniștilor medicali; amintiți-vă că toate standardele medicale se bazau pe bărbați albi. Chiar și terapiile medicamentoase sunt ineficiente; ele urmăresc să trateze cel mai semnificativ număr de pacienți fără a lua în considerare variabilitatea individuală.
SSă înveți despre viitorul medicinei personalizate de la un tutor de biologie oferă beneficiul unic de a obține informații despre tehnologiile medicale de ultimă oră, permițând studenților să înțeleagă potențialul pentru soluții personalizate de asistență medicală.
Comunitatea medicală știe de mult timp că aceste abordări ale asistenței medicale nu sunt optime. De aceea, atât de mulți sunt dornici să îmbrățișeze medicina de precizie. Aceasta iau in considerare originile genetice ale bolii si prescrie tratamente adaptate pentru fiecare pacient în parte.
Într-un fel, tratamentele standard sunt un alt exemplu de tratare a simptomului, mai degrabă decât cauza bolii. Cancerul și alte boli rezultă adesea dintr-o predispoziție genetică la boală. Este posibil ca astfel de mutații genetice să nu se manifeste decât târziu în viața pacientului; factorii de mediu joacă, de asemenea, un rol important. De aceea, pacienții care prezintă cancer suferă de recidive traumatice și de sexe mai istovitoare de chimioterapie.
Medicina de precizie nu înseamnă modificarea genelor, astfel încât oamenii să nu se mai îmbolnăvească niciodată. Acesta propune să examineze originile genetice ale bolilor individuale ale pacienților și să elaboreze un plan de tratament personalizat. Selectarea medicamentelor și a terapiilor corespunde profilului genetic al pacientului pentru a oferi rezultate țintite.
Alte tehnologii se adaptează bine la filozofia medicinei de precizie. De exemplu, serviciile de asistență medicală ar putea fi îmbunătățite semnificativ prin îmbinarea telesănătății și AI-ului. Decât ca un medic să stea să preia apeluri și să dea sfaturi, AI-ul ar putea face un diagnostic preliminar și ar putea programa o întâlnire clinică. Toate acestea bazate pe dosarele individuale ale pacienților.
Viitorul medicinei este doar la jumătatea drumului, poate chiar mai puțin de atât. Genomul uman este cartografiat și au fost colectate milioane de radiografii și diapozitive de diagnosticare. Datele și puterea de calcul există pentru a procesa informații și a recomanda opțiuni de tratament.
Din păcate, lumea și serviciile medicale nu au infrastructura necesară pentru a pune medicina la dispoziția tuturor. În părțile mai puțin dezvoltate ale lumii, facilitățile medicale avansate pentru a oferi tratament personalizat sunt puține și departe. Indiferent de unde lipsesc fondurile necesare pentru a construi un astfel de sistem.
Practica medicală este o știință veche de milenii; la poli opuși, progresele în AI sunt vechi de doar câțiva ani. Oricât de interesant ar suna viitorul medicinei, va fi nevoie de decenii pentru a deveni realitate. Și chiar mai mult pentru a-l face echitabil, cu acces pentru toți. Până atunci, ultimele noastre descoperiri în cercetarea medicală ar putea fi depășite.
Ți-a plăcut acest articol? Lasă o notă!
Încarc...