Cu mult timp în urmă, tăierea unui membru gangrenos fără anestezic era considerată ca o descoperire medicală, mai ales când pacientul supraviețuia. Perforarea sau trepanarea, de asemenea, era considerată ca fiind revoluționară. Aceasta implica folosirea unui trepan pentru a tăia o gaură în craniul unui pacient, astfel încât medicul să poată trata afecțiunile intracraniene. Trepanarea se practică și astăzi, dar mai întâi necesită o serie de scanări de diagnosticare, iar partea decupată a craniului este înlocuită.
Până de curând, îngrijirea pacientului nu era atât de importantă pe cât era invingerea bolii propriu-zise. Asta nu înseamnă că medicii de altădată cutreierau în lung și-n lat cu un fierăstău în mână căutând oameni de tăiat. Multora dintre ei chiar le păsa de bunăstarea pacientului. Nu aveam tehnologia sau mijloacele pentru a ne asigura că îngrijirea contează la fel de mult ca vindecarea.
Astăzi, dispunem de cunoștințe despre medicamente, substanțe chimice și procese biologice. Ele ajută la informarea alegerilor medicilor cu privire la terapii și soluții medicale pentru aproape toate bolile noastre. Avem tehnologii fantastice și futuristice, pentru a face ca SF-ul să devină realitate. Însă îmbinarea tehnologiei cu asistența medicală provoacă:
- dezbateri etice despre viitorul medicinei
- o conversație continuă despre rolul nutriției în rezultatele sănătății
- idei despre cum ar trebui să arate medicina personalizată
- unele dintre cele mai extraordinare descoperiri medicale din ultimul deceniu
În prezent, oamenii inteligenți din toate ramurile medicinei ne vorbesc despre amenințările și beneficiile pe care le prezintă inteligența artificială (AI). Majoritatea proiectează scenarii distopice în viitor, dar cum rămâne cu AI-ul astăzi? Să urmărim modul în care tehnologia, în general, și aplicațiile specifice AI pot schimba conceptele de medicină.
Un profesor de biologie își poate folosi expertiza în descoperirile medicale nu numai pentru a îmbogăți înțelegerea studenților, ci și pentru a-i inspira să învețe în afara clasei.
Top publicații științifice din ultimul deceniu
Fă cunoștință cu Alex Lewis. În noiembrie 2013, s-a culcat devreme, simținduse cam răcit. În schimb, a avut o infecție bacteriană care i-a afectat toate cele patru membre, buzele și nasul. Pe măsură ce s-a instalat infecția, organele i s-au închis, fiind aproape pe punctul de a murii.
Cazul lui Alex este dramatic nu doar pentru infecția sa virulentă, ci și pentru rolul tehnologiei în salvarea vieții sale. În mai puțin de 24 de ore, picioarele lui au fost amputate, precum și brațul stâng. În câteva zile, corpul lui, împânzit de infectie a început să se stingă ușor-ușor. Medicii l-au pus într-o comă indusă medical pentru a prevenii asta.
Dacă Alex ar fi contractat această infecție cu un deceniu mai devreme, prognosticul lui ar fi fost mai puțin încurajator. Chiar dacă ar fi supraviețuit atacului, ar fi trăi ca un cu cele 4 membre aputate, un lucru nu tocmai ușor. Dar progresele în robotică și bionică au înseamat pentru Alex restabilirea funcționalității membrelor sale. Pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește, upgrade-urile la proteze îi vor permite o calitate și mai mare a vieții.
Fostul ciclist Gert-Jan Oksam știe cum este să-ți recapeți mobilitatea și funcționalitatea. Și-a pierdut ambele picioare în urmă cu douăsprezece ani, dar acum, datorită unui implant dublu cerebral și spinal, poate merge din nou. În urmă cu trei ani, primele implanturi cerebrale au reușit să redea vederea orbilor, însă restaurarea mobilității a fost un lucru mai dificil de realizat. Această procedură complexă a fost posibilă doar după descoperirile medicale din ultimul deceniu.
Dezbaterea etică asupra modificării genelor
În 1953, James Watson și Francis Crick au descoperit ADN-ul. Treizeci de ani mai târziu, oamenii de știință au descoperit că boala Huntington are o origine genetică. Șapte ani mai târziu, știința a descoperit sensibilitatea cancerului reflectată în genomul uman.
Poate că, până la descoperirea lui Huntington și a genelor cancerului, oamenii considerau că bolile pe care le dezvoltă erau lucruri întâmplătoare sau menite să se întâmple. Descoperirea faptului că oamenii sunt ssensibili la anumite boli din cauza structurii lor genetice a fost un pas uriaș pentru omenire. Acesta a sugerat că o înțelegere aprofundată a genomului uman ar putea eradica boala. Astfel, în 1990, a început proiectul genomului uman.
Istoricii, filozofii și parlamentarii s-au grăbit să pună stop. Cu aproape un secol înainte, eugenismul a intrat în vogă. Această mișcare a fost menită să asigure o populație de oameni superiori genetic. Ideea era plină de nuanțe rasiste și clasiste.
Timpul, tehnologia și toleranța au salvat situația. În 1959, a fost descoperită cauza genetică a sindromului Down. Nimeni nu a crezut că este înțelept să schimbe acel cromozom. De-a lungul timpului, cazuri specifice de modificări genetice au fost aprobate, dar un eveniment recent a readus această dezbatere în prim-plan.
Cum poate ajuta nutriția în prevenirea bolilor?
Dacă genele noastre ne fac să fim mai predispuși la îmbolnăvire, ceea ce punem în corpul nostru trebuie să joace și el un rol important. De zeci de ani, comunitatea medicală ne-a recomandat ce ar trebui să mâncăm și să bem. Dar oamenii continuă să devină tot mai bolnavi și mai supraponderali.
Trebuie să existe o dispută între ceea ce ni se spune să mâncăm și ceea ce este cu adevărat sănătos. De exemplu, consumul de cereale a fost mult timp un sfat alimentar standard, dar nimeni nu a explicat cu exactitate care cereale și cum ar trebui să fie procesate pentru a le menține hrănitoare. Toată lumea este preocupată doar de calorii, câte consumă și câte ard.
Sfatul privind caloriile este unul excepțional de înșelător. Nu toate caloriile sunt la fel; unele sunt goale, iar altele au nevoie de mai mult timp pentru a le arde. Corpurile noastre răspund diferit la diferite tipuri de calorii, de altfel. A te concentra pe aportul caloric înseamnă adesea să treci cu vederea alimentația.
Grăsimea este esențială pentru menținerea sănătății noastre fizice și psihice. Dar și grăsimea a fost demonizată de mult, de sloganul „mânanci grăsime, ești grăsime” atașat fiecărei discuții despre grăsimi. Adevărul este chiar opus; noi studii arată cum consumul mai multor grăsimi te poate ajuta să slăbești. În plus, dietele bogate în grăsimi sănătoase returnează rate mai mici de cancer, inclusiv cancerul de prostată, de sân și de colon.
Studiile despre grăsimi oferă și mai multe vești bune: grăsimile ddin alimente ajută, de asemenea, să prevină o serie de afecțiuni mentale. Dietele bogate în grăsimi arată o scădere a declinului cognitiv, pierderi de memorie din cauza îmbătrânirii și chiar a depresiei. Având în vedere că societățile mai dezvoltate au trecut de faza de ”50-year fat-free” și numărărea de calorii, toate acestea sunt vești bune.
Este, de asemenea, intrigant cum numărul bolilor de inimă, a diabetului de tip II și a obezității a crescut constant în acea perioadă. La fel este și numărul persoanelor cu probleme de sănătate mintală și depresie. Din anii 90, ratele de cancer au crescut, în special cancerele de sân, de colon și cancerele de rinichi, ficat și pancreas.
Cercetările ne demonstrează legătura dintre nutriție și boală, însă imaginea este incompletă. Mediul nostru înconjurător joacă un rol și în modelarea sănătății noastre. Poluarea, toxinele și cât de activi fizic suntem, toate depind de locul în care trăim și modul în care trăim. În aceeași situație se află și profilul nostru genetic.
Ca orice alt aspect al sănătății noastre, adoptarea unei abordări unice pentru toate nevoile nutriționale individuale nu funcționează. Ar trebui să descoperi ce fel de nutriție are nevoie corpul tău pentru a preveni bolile și pentru a-ți proteja sănătatea mintală. Un alt articol pe care l-am scris vă oferă sfaturi pentru a afla mai multe.
Medicină personalizată: sistem medical de viitor
Medicamentul „O mărime universală” impune cele mai agresive tratamente. Dar pacienții vin în toate formele, dimensiunile și profilurile genetice. Mulți nu se descurcă bine sub tratament agresiv. Și uneori, boala reapare.
Personalul medical se afla de mult timp într-o frustrade dată de natura greșită a muncii lor. Chirurgia, chimioterapie și radioterapie pot trimite cancerul în remisie, dar de ce revine? Nimeni de aici nu dă vina pe asistente sau pe medici. Dar poate că este timpul să începem tratarea pacientului în locul bolii.
Aceasta este filozofia care conduce la trecerea către medicina personalizată. Această inițiativă asistată de inteligență artificială ia în considerare pacientul înainte de a analiza ceea ce îl afectează. Medicina personalizată analizează profilurile genetice individuale pentru a ajuta la deciderea unui plan de tratament. De asemenea, analizează alți factori, cum ar fi dieta și mediul lor, pentru a determina care terapie ar putea fi cea mai eficientă.
Trecerea prin progresele în medicină sub îndrumarea unui tutore de biologie vă va ajuta să conectați cunoștințele teoretice cu aplicațiile practice, ilustrând modul în care aceste descoperiri pot revoluționa îngrijirea pacientului.
Să presupunem că un pacient prezintă hipertensiune arterială, nivel ridicat de glucoză din sânge și trigliceride mari. De asemenea, este obez - „în formă de măr”, adică are un abdomen mare. De obicei, un medic prescrie un medicament pentru fiecare afecțiune și sfătuiește pacientul să slăbească. Probabil că nu va exista o trimitere către un nutriționist sau un dietetician.
Sindromul metabolic, condiția descrisă de acele simptome, este o boală a stilului de viață. Cu toate acestea, unele tulburări metabolice sunt genetice. Deci, prescrierea diferitelor medicamente fără a lua în considerare mai întâi condițiile genetice sau de mediu este ineficientă.
Diagnosticul asistat de tehnologie ia în considerare pacientul în primul rând și opțiunile de tratament pe al doilea. Cunoașterea profilului genetic al pacientului înseamnă că AI-ul poate exclude toate condițiile metabolice. Pacientul s-ar putea să folosească deja un dispozitiv portabil care raportează aportul caloric și nivelul de activitate. Cu aceste informații, AI-ul ar putea concluziona rapid că alegerile date de stilul de viață cauzează acest cvartet de simptome.
Medicii sunt în mod constant constrânși să trateze mai mulți pacienți, să vindece mai multe boli, să facă mai multe cercetări și să publice mai multe lucrări. Ei lucrează ore înșir, încercând să ducă totul la bun sfârșit. Medicii au adesea doar câteva minute cu fiecare pacient înainte de a pleca în următoarea cameră de examinare. Imaginați-vă cât de productive ar fi acele câteva minute dacă medicul ar dispune de asistență AI.
Dar asistența medicală personalizată nu face doar munca medicilor mai accesibilă. Ne permite să preluăm controlul asupra asistenței medicale. Dispozitivele purtabile sunt un astfel de exemplu; îți poți urmări obiceiurile pentru a-ți ajusta regimul de sănătate. Conectarea acestor date la platforma bazată pe inteligența artificială a medicului tău îți poate oferii un sistem de diagnostic și tratament care pune „pacientul pe primul loc”.
Ți-a plăcut acest articol? Lasă o notă!
Încarc...