Doar dacă ești deconectat de la lume nu știi că ne aflăm într-o situație delicată cu obezitatea. SUA, Australia, UK, ba chiar și România se află printre țările cu probleme legate de greutate. Jeremy Hunt a descris odată obezitatea infantilă a Regatului Unit drept o urgență națională. Serviciul Național de Sănătate (NHS) scârțâie sub greutatea bolilor legate de obezitate.
Populația globală se confruntă în prezent cu o criză de sănătate mintală de altfel. Una dintre cauze se datorează traumelor post-COVID. Alte motive sunt situațiile internaționale actuale - războiul, inflația și anxietatea climatică. Ai fi surprins să afli că ceea ce mănânci îți afectează și sănătatea mintală?
Este posibil ca medicul tău să fi discutat despre alimentația adecvată și ce alimente ar trebui să mănânci, mai ales dacă ești n pacient cu risc. Având în vedere că medicul îți cunoaște istoricul medical, nivelul de activitate și dieta standard este mai calificat să îți ofere sfaturi personale de nutriție. Îi vom lăsa să își facă treaba și vom vorbi cu tine despre următoarele:
- ce sunt bolile stilului de viață și cum să le prevenim
- cum o nutriție sănătoasă ajută la prevenirea bolilor
- legătura dintre nutriție și sănătatea mintală
- moduri în care vă puteți îmbunătăți sănătatea cu o alimentație bună
Un tutore de biologie poate ajuta studenții să dezvolte abilități puternice de cercetare și metode de cercetare științifică.
Alimentația sănătoasă în prevenirea bolilor stilului de viață
Fiecare tip de boală are o cauză - patogeneza. Unele, cum ar fi cancerul și anemia cu celule falciforme, sunt genetice. Unele tulburări metabolice sunt genetice, ducând adesea la obezitate. Așa că a fi obez nu este întotdeauna o chestiune legată de alimentație sau lipsa mișcării.
Alte boli sunt dobândite. Acestea pot include boli de la sindromul de deficiență imunitară dobândită (SIDA) până la virusul varicelo-zosterian. O insectă provoacă varicelă, vezicula de febră și herpes zoster care apare ocazional pe buze. Oamenii sunt neputincioși în lupta împotriva genelor și foarte puțin mai puternici împotriva infecțiilor virale. În schimb, bolile stilului de viață sunt boli pe care ni le provocăm nouă înșine. Nu suntem suficient de activi și avem obiceiuri alimentare proaste sau poate chiar luăm substanțe nocive.
Alimentația oamenilor din țările industrializate vs dezvoltate.
Oamenii care trăiesc în țările industrializate au mai multe șanse de a dezvolta boli din cauza stilului de viață. A sta toată ziua, a conduce peste tot și a mânca alimente foarte procesate sunt normale în țările bine dezvoltate. Dar acestea sunt afecțiunile care pot duce la boli de inimă (boală cardiovasculară), diabet de tip II și obezitate abdominală. Combinația de hipertensiune arterială, glucoză ridicată și trigliceride mari sunt acum atât de comune încât medicii diagnostichează în mod obișnuit sindromul metabolic.
Oamenii din țările dezvoltate trăiesc totuși mai mult. Sună grozav până ne dăm seama că, cu cât luăm mai mult timp alegeri proaste de în privința stilului de viață, cu atât bolile devin mai paralizante. Alzheimer, artrita și osteoporoza sunt în creștere. La fel și astmul cu debut tardiv, sindromul ovarelor polichistice (PCOS) și sindromul intestinului iritabil.
Dar hai să îți prezint și o veste bună: aceste condiții și altele rezultă din modul în care trăim. Deci, schimbarea modului în care trăim înseamnă că suntem mai puțin probabil să cădem victimele unei sănătăți precare. Schimbările nu trebuie să fie radicale pentru a fi benefice. Cercetările medicale au arătat că o plimbare zilnică și modificări minore ale dietei pot ajuta la prevenirea bolilor.
Preveniți bolile cu o nutriție sănătoasă
Hai să luăm toate sfaturile standard de „nutriție sănătoasă”: mănâncă-ți curcubeul - mănâncă alimente de culori diferite. Mănâncă din toate grupele de alimente: carne/pește, lactate, cereale/leguminoase, grăsimi sănătoase, fructe/legume. Carne și două legume, cu excepția mai puțină carne și mai multe legume și asigurați-vă că tipul de carne consumată este slabă și nu procesată. Renunțați la mâncarea nedorită, dulciurile și băuturile carbogazoase și reduceți consumul de sare.
Mulți oameni acceptă acest sfat ca fiind „carte de lege”, dar nu este chiar așa de simplu. Unii oameni sunt vegetarieni/vegani, iar alții sunt intoleranți la lactoză. Unii oameni sunt alergici la anumite fructe, alții la unele legume și alții la cereale. Însă oare tuturor le lipsește nutriția pentru că corpurile lor resping ceea ce se presupune că este sănătos?
Atunci ce ar trebui să considerăm o nutriție sănătoasă? Trebuie să excludem alimentele nedorite, dulciurile și băuturile carbogazoase, deoarece oferă o valoare nutritivă mică. De fapt, cu toate zaharurile și substanțele chimice care se găsesc în ele, îți dăunează în mod activ corpului și mințea. Fără ele în alimentație, putem defini o nutriție sănătoasă ca alimente procesate minim, și care fac bine corpului tău.
Sub îndrumarea unui profesor de biologie, lumea de mult invizibilă a microorganismelor a înflorit la vedere, dezvăluind minunile vieții la scară miniaturală.
Dr Robert Lustig, un endocrinolog pediatru american și specialist în obezitate infantilă, oferă un remediu simplu. Dacă mâncarea vine într-o conservă, cutie, sticlă sau pungă, este câtuși de puțin alterată; nu mai este mâncare adevărată. Evitarea unor astfel de produse ne pune pe calea unei alimentații mai bune.
Alegerea alimentelor procesate minim care funcționează cu corpul tău reprezintă doar jumătate din ecuație. De asemenea, trebuie să fie pregătită corespunzător. Modul în care prepari mâncarea poate afecta și valoarea nutrițională a alimentelor.
Gătitul alimentelor la temperaturi ridicate și gătirea lor pentru o perioadă lungă de timp afectează valoarea lor nutritivă. Gătitul modifică și structurile chimice ale alimentelor. Când sunt supuse căldurii, multe alimente suferă o reacție numită Maillard; pâinea coaptă este un exemplu excelent. La fel și carnea la grătar sau prăjită, chipsurile prăjite și multe altele. Apropo de chipsuri…
Cartoful este un element de bază al dietei occidentale și trece testul „fără conservă/pungă/cutie”. Dar cartofii sunt greu de mâncat dacă nu sunt gătiți, așa că trebuie supuși acestui proces. Modul în care ne gătim cartofii face toată diferența în ceea ce privește valoarea lor nutritivă. Regula generală este: dacă nu apare nicio reacție Maillard - dacă cartoful nu devine maro, este mai hrănitor.
Deci cartofii copți și fierți sunt buni, iar cei prăjiți ar trebui eliminați. În aceeași notă, legumele fierte la abur sunt mai hrănitoare decât cele prăjite, deoarece rețin mai mulți nutrienți. A ști ce să mănânci și cum să gătești este o provocare din cauza tuturor acestor variabile. Privind spre viitorul medicinei personalizate, am putea anticipa un ghid digital de nutriție care să ne sfătuiască.
Sătănatea mintală și alimentația sănătoasă
Nu este întâmplător faptul că statisticile globale asupra depresie sunt similare cu cele pentru bolile stilului de viață. Desigur, trăim vremuri ddificile și avem foarte multe lucruri pe cap. Dar depresia nu este singura problemă de sănătate mintală care se manifestă. Incidentele de furie sunt, de asemenea, în creștere.
Cea mai mare parte a literaturii se concentrează pe conexiunea între dietă și depresie, așa că o vom examina și noi. În ceea ce privește sănătatea mintală, „ești ceea ce mănânci” are un nou sens. Mințile noastre sunt supe chimice care reacționează constant la ceea ce punem în corpul nostru.
Un profesor de biologie acționează adesea ca o punte peste apele tulburi, ajutându-te să treci de la confuzie la claritate în înțelegerea tuturor lucrurilor legate de nutriție.
Deprivarea creierului de nutriția de care are nevoie face ca biochimia noastră să scape de sub control. Ne simțim neconcentrați și deranjați, incapabili să definim de ce nu ne putem conecta din nou la viață. O vizită la medic ar putea da o rețetă împotriva depresiei. Dar ce sens are introducerea mai multor substanțe chimice atunci când ne-am putea schimba la fel de repede aportul actual de substanțe chimice?
De aceea, comunitatea de sănătate mintală se concentrează pe alimente naturale ca medicament. Știința a stabilit că farmacologia poate să nu fie cea mai bună sau cea mai etică modalitate de a trata sănătatea mintală. Această controversă este în dezbatere la fel ca și cea despre modificaraea genelor. Învățăm că lucrul cu natura este mai bun și mai sigur decât să ne impunem voința.
Importanța nutriției: Sfaturi pentru a reduce apariția bolilor
Păstrarea unui jurnal alimentar este cel mai bun mod de a afla cum te afectează alegerile alimentare. Începe să scrii ce mănânci și ce bei, la ce oră consumi și cum te simți când și după ce mănânci. Nu îți schimba încă obiceiurile alimentare și de băut; înregistrează-ți constatările timp de trei săptămâni. Astefel vei putea observa și defini starea ta actuală de sănătate.
S-ar putea să observați că te simți umflat și balonat după o masă de la fast food. Acesta este un semn că acea mâncare este adecvată corpului tău. S-ar putea să observi că ești într-o dispoziție proastă la scurt timp după ce ai mâncat un baton de ciocolată. Acesta este un alt indicator că ceea ce ai mâncat nu funcționează pentru tine.
Pe măsură ce îți îmbunătățești aportul de nutriție, schimbă doar un lucru la un moment dat. Încearcă la urmatoarea masă să mănanci legumele și carnea dar evită cartofii prăjiți. Oferă fiecărei modificări câteva zile pentru a se manifesta și înregistrează întotdeauna cum te simți. În cele din urmă, vei ști ce să mănânci pentru a-ți menține corpul și mintea la performanță maximă.
Asta nu înseamnă că de acum încolo nu trebuie să mai deschizi vreo pungă de chipsuri sau să te bucuri de un baton de ciocolată. Atâta timp cât știi cum te afectează acele produse, poți gestiona efectele lor negative și să le consumi în moderație. Poți renunța la ele treptat sau să le rărești și astfel vei observa beneficiile pe care le vei avea, ba chiar poți face loc pentru niște mici răsfățuri mai sănătoase.
Pe o notă personală: am fost un gurmand toată viața mea. La cină mereu m-am gândit la desert, iar ciocolata mereu a fost alegerea mea preferată. Dar orice prăjitură, biscuiți sau delicii congelate mi-ar fi satisfăcut papilele gustative. Și apoi, am primit COVID...
A fost doar o aventură de două zile, dar nu am găsit nicio dorință de ceva dulce când mi-am revenit. Acum fără zahăr timp de 18 luni, toți indicii mei, inclusiv glucoza și greutatea, sunt în limite normale. Și jurnalul meu alimentar pare mult mai vesel și mai echilibrat decât înainte de COVID.
La nivel mondial, obiceiurile alimentare necorespunzătoare sunt cauza principală decesului și a bolilor care pot fi prevenite. Dar această afecțiune are mai puțin de-a face cu cât de mult mănâncă cineva decât cu ceea ce pune în organism. Și tu poți face o descoperire medicală optimizându-ți aportul pentru a fi mai sănătos, mai fericit.
Ți-a plăcut acest articol? Lasă o notă!
Încarc...
